Fatma de George Coşbuc

„Fatma” de George Coșbuc este inspirată din cultura arabă și din povestirile tradiționale ale Orientului Mijlociu. Coșbuc a fost unul dintre primii scriitori români care s-au preocupat de cultura și literatura orientală și care au încorporat aceste elemente în operele lor literare.

În poezia „Fatma”, Coșbuc surprinde imaginea unei fete arabe frumoase și vulnerabile, care este sedusă de un străin seducător și care este trădată în cele din urmă. Această temă este des întâlnită în literatura orientală și reprezintă o metaforă a relațiilor dintre Est și Vest, dintre Orientul Mijlociu și Europa.

De asemenea, poezia surprinde și frumusețea și exotismul Orientului Mijlociu, cu peisaje și imagini senzuale și misterioase, care atrag și fascinează cititorul. În general, „Fatma” este o poezie care reprezintă un punct de întâlnire între cultura și literatura română și cea orientală, și care transmite un mesaj puternic despre vulnerabilitatea și neputința oamenilor în fața seducției și a minciunii.

---

În faptul dimineţii, prin parc, îngândurată,
Se plimbă visătoare Fatma, frumoasă fată
A marelui Ben-Omar, califul din Bagdad
Iar tinerele-i plete de peste umeri cad
Pe piept, şi ea le prinde mănunchi în alba-i mână.
Zâmbind s-aşează fata aproape de fântână
Pe-o lespede de marmor, privind cu gândul dus
La gura de balaur ce-azvârle apa-n sus.
 
Tiptil atunci, din umbra tufişului răsare
Nin-Musa, rob din Yemen. El iese din cărare,
S-apropie de fată, o prinde pe furiş,
S-apleacă, o sărută şi piere prin tufiş.
Fatma răsare-n ţipet, de spaimă-ngălbenită.
El are fes ca-n Yemen şi haina zdrenţuită!
Şi grabnic eunucii se-nşiră, urmărind
Ca şerpii prin tufişuri pe Musa-Nin, şi-l prind.
 
Fatma plângând se duce la tată-său şi-i spune:
Voi pune servitorii să-l bată! Şi voi pune
Să-l târâie de-a lungul Bagdadului, legat
De-a calului meu coadă, de-a celui mai turbat!
Mişelul! Şi Ben-Omar izbeşte cu piciorul
Şi dă un semn. În lanţuri legat, cutezătorul
Nin-Musa intră palid, cu ochii la pământ
El are fes ca-n Yemen şi-o zdreanţă de veşmânt.
 
Fatma stă răzimată de-al tronului pilastru,
Şi sclavul stă înainte-i. El are fes albastru,
Şi-albaştri are ochii, d-un farmec dureros;
E tânăr şi e palid şi-aşa e de frumos!
S-aruncă furtunatic spre rob atunci sultanul,
Şi-i fulgeră-n cap ochii şi-n mână iataganul;
Acesta e? Şi fata se-ndoaie puţintel:
N-a fost acesta, tată! Să nu loveşti în el!

Rezumat extins la poezia Fatma de George Coşbuc

„Fatma” este o poezie scrisă de George Coșbuc, care prezintă povestea unei fete arabe care este sedusă de un străin, dar care este trădată și abandonată în cele din urmă.

Poezia începe prin a descrie imaginea Fatmei, o fată frumoasă și purtată de vânt, care trăiește într-un mediu exotic și misterios. George Coșbuc sugerează că Fatma este un simbol al frumuseții și al inocenței, dar și al vulnerabilității și al neputinței, în fața unui străin seducător.

În a doua strofă, poezia prezintă întâlnirea dintre Fatma și străin, care o seduce cu promisiuni de iubire și libertate. Alecsandri sugerează că Fatma este atrasă de străin, pentru că acesta îi promite ceea ce ea nu a avut niciodată: libertatea și iubirea.

În a treia strofă, poezia prezintă trădarea străinului, care o părăsește pe Fatma și o lasă singură și vulnerabilă. Coșbuc sugerează că Fatma se simte trădată și abandonată, și că își dă seama că promisiunile de iubire și libertate ale străinului nu erau decât o minciună.

În final, poezia încheie cu un apel la înțelepciune și la înțelegerea faptului că iubirea adevărată nu poate fi cumpărată sau promisă, ci trebuie să fie construită și cultivată prin încredere, devotament și sacrificiu.

În general, „Fatma” este o poezie care surprinde povestea unei fete arabe care este sedusă și trădată de un străin seducător. Este o poezie care sugerează că libertatea și iubirea adevărate nu pot fi cumpărate sau promisiuni, ci trebuie să fie construite și cultivate prin încredere, devotament și sacrificiu. Este o poezie care transmite un mesaj puternic despre vulnerabilitatea și neputința oamenilor în fața seducției și a minciunii și despre nevoia de a fi precauți și înțelepți în alegerile noastre.