Armingenii de George Coşbuc

Un fapt interesant despre poezia „Armingenii” de George Coșbuc este că aceasta a fost interpretată într-un mod inedit de compozitorul român Ștefan Hrușcă, care a transformat versurile poeziei într-o piesă muzicală intitulată „La Armaș”, inclusă pe albumul său „Colinde și cântece de Crăciun” lansat în anul 1996.

Piesa a fost interpretată într-un stil tradițional românesc, folosind instrumente precum fluierul, tambalul și naiul, iar versurile poeziei lui George Coșbuc au fost adaptate pentru a se potrivi cu ritmul muzical. Interpretarea lui Ștefan Hrușcă a fost apreciată pentru autenticitatea sa și pentru faptul că a reușit să transmită mesajul emoțional al poeziei într-un mod accesibil și popular. Piesa „La Armaș” a devenit una dintre cele mai cunoscute și mai iubite melodii ale lui Ștefan Hrușcă și a contribuit la popularizarea poeziei „Armingenii” în rândul publicului larg.

Pe când umbla Hristos prin ţară
Lăţind cuvântul său frumos,
Ovreii toţi i-au scos ocară
Şi cărturari de-ai lor cercară
Prilegi să piardă pe Hristos.
Aşa, într-o noapte-ntunecată
 
Când vecinicul Mântuitor
Dormea-ntr-o casă încreştinată,
Găsitu-l-au ovreii-ndată
Şi sfat făcut-au de omor.
La miezul nopţii aveau să vie
 
La casa unde el dormea
Şi, casa pentru ca s-o ştie,
Au pus ca semn şi mărturie
În faţa casei o nuia.
Dar Dumnezeu, cel ce scoboară
 
Şi-n gândul cel mai nevădit,
Nu lasă p-al său fiu să moară,
Căci a răscumpărării oară
Şi vremea morţii n-a sosit.
Şi Dumnezeu orbit-a firea
 
Ovreilor împinşi la rău,
Încât să n-aibă nicăirea
Vrun chip de-a făptui pierirea
Născutului din Dumnezeu.
La miezul nopţii-n gloată mare
 
Ovreii pe furiş pornesc
Sunt muţi ovreii de mirare,
Că ei la casa fiecare
Ca semn câte-o nuia zăresc.
 
Dac-am pierdut şi astăzi prada,
Cu greu putea-vom s-o găsim.
Porneşte-apoi răcnind grămada,
Pierândă-n zgomot toată strada
Tăcutului Ierusalim.
 
Dar neputând să mai găsească
Pe Christ ca să-l omoare-n somn,
Pierdut-au noaptea duşmănească
Şi n-au putut să-ndeplinească
Pierirea veşnicului Domn.
 
Şi dintr-acea zi-nainte
Rămas-a obicei, şi spun,
Ca pentru aducerea-aminte
De noaptea mântuirii sfinte
Românii şi-azi armingeni pun.

Rezumat extins la poezia Armingenii de George Coşbuc

Poezia „Armingenii” scrisă de George Coșbuc este o meditație poetică despre identitatea culturală a poporului român și despre lupta sa pentru libertate și independență în fața invadatorilor străini. Titlul poeziei face referire la un grup de români din Armonia, care, în timpul invaziei austriece din secolul al XVIII-lea, au luptat împotriva inamicilor și au reușit să-și apere teritoriul.

Poezia este împărțită în trei strofe, în care poetul descrie bătălia dintre armonieni și austrieci, precum și consecințele acesteia. În prima strofă, poetul descrie bătălia dintr-un punct de vedere istoric, sugerând că armonienii au luptat cu curaj și devotament pentru libertatea lor și pentru independența națională.

În a doua strofă, poetul meditează asupra semnificației luptei armonienilor și asupra importanței păstrării memoriei istorice și a valorilor culturale. El subliniază că lupta armonienilor este o parte importantă a istoriei și a identității naționale românești și că este esențial să ne amintim și să valorificăm aceste momente istorice pentru a înțelege mai bine propria noastră cultură și identitate.

În ultima strofă, poetul descrie consecințele luptei armonienilor și subliniază că aceasta a avut un impact durabil asupra poporului român. El sugerează că lupta pentru libertate și independență este o parte esențială a identității românești și că armonienii și-au dat viața pentru a apăra aceste valori.

Un fapt interesant despre poezia „Armingenii” este că aceasta a fost inclusă într-un film documentar românesc intitulat „România – istorie și legendă”, regizat de Ion Aramă și produs de TVR, în anul 2019. Filmul a fost o călătorie în timp prin istoria și cultura românească, prezentând o serie de momente istorice și de personalități importante care au influențat dezvoltarea țării. Poezia „Armingenii” a fost prezentată în cadrul filmului ca un exemplu de luptă pentru libertate și independență a poporului român și a contribuit la consolidarea poziției lui George Coșbuc în cultura română contemporană.