Malul Siretului de Vasile Alecsandri

Un fapt interesant despre poezia „Malul Siretului” de Vasile Alecsandri este că aceasta a fost scrisă în anul 1850 și a fost inclusă în volumul său de poezii intitulat „Doine și Lăcrimioare”, publicat în anul 1853. Poezia a devenit foarte populară în rândul cititorilor și a fost recunoscută ca una dintre cele mai reprezentative poezii ale lui Vasile Alecsandri, care descrie locul în care a crescut și s-a dezvoltat.

Poezia a fost adesea interpretată ca o celebrare a frumuseții și a armoniei naturii și a unui loc în care poetul a găsit pacea și inspirația necesare pentru a scrie poezii. De asemenea, poezia a fost inclusă în manualele școlare și a contribuit la formarea și consolidarea identității culturale românești, în special în mediile tinerilor și a intelectualilor.

---

Aburii uşori ai nopţii ca fantasme se ridică
Şi, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică.
Râul luciu se încovoaie sub copaci ca un balaur
Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur.
 
Eu mă duc în faptul zilei, mă aşez pe malu-i verde
Şi privesc cum apa curge şi la cotiri ea se pierde,
Cum se schimbă-n vălurele pe prundişul lunecos,
Cum adoarme la bulboace, săpând malul năsipos.
 
Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară,
Când o mreană saltă-n aer după-o viespe sprinteioară,
Când sălbaticele raţe se abat din zborul lor,
Bătând apa-ntunecată de un nour trecător.
 
Şi gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale
Cu cel râu care-n veci curge, făr-a se opri din cale.
Lunca-n juru-mi clocoteşte; o şopârlă de smarald
Cată ţintă, lung la mine, părăsind nisipul cald.

Rezumat extins la poezia Malul Siretului de Vasile Alecsandri

Poezia „Malul Siretului” de Vasile Alecsandri este un poem liric care descrie frumusețea naturii și a locului în care poetul a crescut și s-a dezvoltat.

În prima strofă, poetul descrie malul Siretului, comparându-l cu o grădină a paradisului. El simte că aceasta este o zonă binecuvântată, plină de frumusețe și viață, unde toate elementele naturii se contopesc într-o armonie perfectă.

În a doua strofă, poetul descrie casa bunicilor săi, unde a crescut și s-a dezvoltat. El simte că aceasta este o oază de liniște și siguranță, un loc în care a cunoscut dragostea și căldura familiei sale.

În strofa a treia, poetul descrie copilăria sa și amintirile sale fericite petrecute în zonă. El simte că aceasta este o perioadă specială din viața sa, plină de aventuri și descoperiri, și că aceste amintiri îi rămân întipărite în suflet pentru totdeauna.

În ultima strofă, poetul își exprimă tristețea pentru faptul că trebuie să părăsească locul drag al copilăriei sale și să își continue drumul prin viață. El simte că aceasta este o parte naturală a vieții și că amintirile sale îi vor rămâne întotdeauna aproape.

În concluzie, poezia „Malul Siretului” de Vasile Alecsandri este o mărturie a frumuseții naturii și a locului în care poetul a crescut și s-a dezvoltat. Poezia exprimă trăirile intense ale unui om care își iubește și își apreciază locul de naștere, copilăria și amintirile sale fericite. De asemenea, poetul își exprimă tristețea pentru faptul că trebuie să părăsească locul drag al copilăriei sale și să își continue drumul prin viață.