Un fapt interesant despre poezia „Ilenuța de la Piatră” de Vasile Alecsandri este că ea face parte dintr-o colecție de poezii populare și folclorice scrise de poet în secolul al XIX-lea. Această colecție, numită „Doine și Lăcrămioare”, a fost o încercare de a conserva și de a promova cultura populară românească și a fost apreciată de criticii literari pentru sensibilitatea și autenticitatea sa.
Poeziile din această colecție au fost scrise într-un stil simplu și direct, folosind cuvinte și expresii populare și au fost foarte populare în rândul oamenilor din acea perioadă. Ele au fost considerate un exemplu de literatură populară autentică și au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării literaturii române moderne.
De asemenea, poezia „Ilenuța de la Piatră” a fost transformată într-un cântec popular, care a fost interpretat de mulți muzicieni și interpreți de muzică populară. Cântecul a devenit unul dintre cele mai cunoscute cântece populare din România și a fost apreciat pentru melodia sa frumoasă și pentru versurile romantice și senzuale.
Ilenuţo de la Piatră
Cu percica retezată,
Ce-ai fermecat lumea toată,
Vin’ să te sărut o dată,
Să mă farmeci şi pe mine
Ca să mă iubesc cu tine.
De ţi-e bărbatul urât,
Ia ţărnă de la mormânt
Şi-i presară-n aşternut
Să se scoale surd şi mut.
Şi-i dă-n mână o vărguţă
Să se apere de mâţă.
Sărmanul bărbatul prost!
Bun odor la casă-a fost!
Orice vede el nu crede,
Orice crede el nu vede!
Rezumat extins la poezia Ilenuţa de la Piatră de Vasile Alecsandri
Poezia „Ilenuța de la Piatră” de Vasile Alecsandri este un cântec popular din Muntenia, care evocă frumusețea unei tinere fete din satul Piatra. Poezia începe cu o descriere a fetei, cu ochii ei albaștri și cu părul ei negru și lung, care este comparat cu „aripa corbului” și cu „fulgul de nea”. Protagonistul își exprimă admirația și dorința față de această fată frumoasă și spune că ea îi umple inima cu bucurie și cu speranță.
Pe măsură ce poemul progresează, protagonistul descrie trăsăturile și comportamentul Ilenuței, cum ar fi „mersul de mândră” și „vorba de argint”. El spune că fiecare mișcare pe care o face ea este o sursă de frumusețe și de bucurie pentru el și că este fermecat de farmecul ei.
În continuare, protagonistul își exprimă dorința de a fi alături de Ilenuța și de a-i declara dragostea. El spune că aceasta este „dorința inimii sale” și că nu poate trăi fără ea. El își exprimă speranța că Ilenuța îi va răspunde la dragostea sa și că vor fi fericiți împreună.
În final, poetul își exprimă recunoștința pentru frumusețea și pentru farmecul Ilenuței și pentru faptul că ea i-a luminat calea și i-a adus bucurie în viață. Poezia se încheie cu un apel către toți oamenii să se bucure de frumusețea lumii și să își urmeze inima.
În general, „Ilenuța de la Piatră” este un cântec popular care celebrează frumusețea și farmecul unei tinere fete din satul Piatra și exprimă dorința protagonistului de a fi alături de ea și de a-i declara dragostea. Poezia transmite o atmosferă romantică și senzuală, evidențiind importanța iubirii și a frumuseții în viața oamenilor.
Informații adiționale despre Vasile Alecsandri
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Vasile Alecsandri pe povesti-online.com. Citeste mai mult despre Vasile Alecsandri pe Wikipedia.
Vasile Alecsandri – poet, prozator și dramaturg ce provine dintr-o familie boierească. Grațios și echilibrat, discret, atent la armonia ansamblului și fin cizelator de imagini surprinse fugitiv în evanescența anotimpurilor (Iarna, Sania, Malul Siretului), sensibil la farmecul naturii adevarate, dar și la sugestiile rafinate ale unui obiect de artă.
Ce influenta a avut poezia Ilenuţa de la Piatră de Vasile Alecsandri
„Ilenuţa de la Piatră” de Vasile Alecsandri este una dintre poeziile sale care reflectă idealizarea frumuseții feminine în peisajul rural românesc. Cu toate acestea, nu este una dintre cele mai cunoscute sau influente opere ale autorului, și nici nu a avut un impact notabil în literatura sau cultura română în ansamblu. Cu toate acestea, poezia poate fi apreciată pentru portretul său idilic și pentru încercarea de a prezenta un aspect al vieții rurale românești din acea perioadă.
