vasile-alecsandri

Un fapt interesant despre poezia „Doina haiducească III” de Vasile Alecsandri este că aceasta a inspirat compozitorul român George Enescu să compună o suită pentru orchestră, intitulată „Doina și hora românească”.

Compoziția, scrisă în 1901, a fost inspirată de poezia lui Alecsandri și a devenit una dintre cele mai apreciate lucrări ale lui Enescu. Suita deține o importanță aparte în cultura muzicală românească și internațională, fiind considerată un simbol al muzicii tradiționale românești și al luptei pentru libertate și dreptate.


Mândră mămucă-am avut,
Frumos copil a făcut,
S-a înfăşat cu flori de munte
Ca s-ajung viteaz de frunte,
Gura toţi să mi-o asculte,
Mândrele să mi-o sărute,
Zi-le, maică, să se strângă
Ca oiţele la strungă,
Mie-acum că mi-a venit
Mi-a venit timp de iubit.
Strigă-n capul satului
Pe fata fârtatului,
Mândra vine alergând,
Eu îi zic cu glasul blând:
„Copiliţă, Liţă, fa,
Mai dat-ai gură cuiva?”
Ea prinse a se jura:
„Să mă bată anatema
De-am mai dat gură cuiva
Afară de dumneata!”
Iar de dreaptă ce era
Soarele se-nnoura.
De-atunci, vere, am pribegit
Şi m-am dat la haiducit.
Că mi-e sufletul amar
Şi mi-e traiul în zadar!
Vai de mine şi de mine!
Nu mai ştiu ce-i rău, ce-i bine.
De când mama m-a făcut,
Tot prin codri am şezut
Şi lumea n-am mai văzut
Decât numai soarele,
Decât căprioarele.
Căprioară a codrului,
Du-mă în valea Oltului,
Doar oi mai zări o dată
Pe şerpoaica cea de fată
Care amar m-a înşelat
Şi în codri m-a băgat!

Rezumat extins la poezia Doina haiducească III de Vasile Alecsandri

„Doina haiducească III” este o poezie scrisă de Vasile Alecsandri, unul dintre cei mai importanți poeți și dramaturgi ai literaturii române. Poezia este o evocare poetică a vieții haiducilor și a luptelor lor pentru libertate și justiție în timpul perioadei fanariote din istoria României.

În prima strofă, poeta descrie imaginea unui grup de haiduci care se adună într-un loc secret pentru a pregăti o nouă luptă împotriva tiraniei și nedreptății. El subliniază faptul că haiducii sunt oameni curajoși și determinați care sunt gata să lupte pentru libertatea lor și pentru dreptatea poporului lor.

În a doua strofă, poeta meditează asupra naturii trecătoare a vieții și afirmă că haiducii sunt oameni care trăiesc cu intensitate și pasiune, știind că viața lor poate fi curmată în orice moment. El subliniază faptul că haiducii sunt gata să-și sacrifice viețile pentru libertatea și dreptatea poporului lor și că această dorință de a lupta pentru ceea ce este drept este ceea ce îi face cu adevărat mari și respectați.

În strofele următoare, poeta continuă să evocă viața haiducilor și luptele lor pentru libertate și dreptate. El descrie scene de luptă și de curaj și afirmă că haiducii sunt oameni care nu se tem de moarte și sunt gata să lupte până la capăt pentru ceea ce cred.

În final, poeta concluzionează că haiducii sunt oameni de mare curaj și determinare, care trăiesc cu pasiune și luptă pentru libertatea și dreptatea poporului lor. El afirmă că acești oameni sunt adevărate modele de curaj și sacrificiu și că trebuie să fim recunoscători pentru luptele lor și pentru idealurile lor de libertate și dreptate.

Un fapt interesant despre poezia „Doina haiducească III” este că a fost una dintre cele mai populare și iubite poezii ale lui Alecsandri și a fost adesea interpretată ca un simbol al luptei pentru libertate și dreptate în cultura și istoria României. Poezia a fost apreciată pentru stilul său poetic puternic și expresiv și pentru capacitatea sa de a transmite un mesaj puternic și universal despre curaj, sacrificiu și lupta pentru libertate și dreptate.


Informații adiționale despre Vasile Alecsandri

Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Vasile Alecsandri pe povesti-online.com. Citeste mai mult despre Vasile Alecsandri pe Wikipedia.

Vasile Alecsandri – poet, prozator și dramaturg ce provine dintr-o familie boierească. Grațios și echilibrat, discret, atent la armonia ansamblului și fin cizelator de imagini surprinse fugitiv în evanescența anotimpurilor (Iarna, Sania, Malul Siretului), sensibil la farmecul naturii adevarate, dar și la sugestiile rafinate ale unui obiect de artă.