Corbul de Vasile Alecsandri

• Poezia „Corbul” este considerată una dintre cele mai importante creații ale literaturii românești și a fost tradusă în multe limbi străine.
• Corbul este o pasăre care a fost considerată întotdeauna un simbol al morții în multe culturi, iar această poezie îl transformă într-un mesager al morții și al regretelor din trecut.
• Alecsandri a scris poezia într-o perioadă în care romantismul era în floare în literatura europeană, iar „Corbul” reflectă multe dintre caracteristicile romantice, cum ar fi prezența motivelor obsedante, evocarea sentimentelor intense și explorarea lumii interioare.
• Poezia a fost inspirată de poezia lui Edgar Allan Poe cu același nume, însă Alecsandri a reușit să o transforme într-o creație originală și profund românească, cu imagini și simboluri locale.
• În 1979, regizorul american Tim Burton a creat un scurtmetraj de animație inspirat de poezia „Corbul” și de alte lucrări ale lui Edgar Allan Poe, intitulat „Vincent”.

---

Corbe, corbe, frăţioare!
Ce tot croncăneşti la soare?
Ori ţi-e foame, ori ţi-e sete,
Ori ţi-e dor de codrul verde?”
„Şi-mi e foame, şi-mi e sete,
Şi-mi e dor de codrul verde.

Aş mânca inimi din sân
Ş-aş bea sânge de păgân.
Aş mânca rărunchi de cal
Ş-aş bea sânge de moscal;
Aş mânca foi de stejar
Ş-aş bea sânge de tătar;
Aş mânca faguri de roi
Ş-aş bea sânge de ciocoi!”

Rezumat extins la poezia Corbul de Vasile Alecsandri

„Corbul” este o poezie a lui Vasile Alecsandri, publicată pentru prima dată în 1853. Aceasta este o poezie emblematică a literaturii românești, care explorează tema mortalității și a regretele din trecut.

Poezia începe cu descrierea unui corb care bate la ușa unei case, iar protagonistul îl întreabă cine este. Corbul răspunde cu celebrele cuvinte: „Nevermore”, adică „niciodată mai mult”. Această repetiție a cuvântului „nevermore” se va regăsi pe parcursul întregii poezii și va deveni un motiv important.

Protagonistul își amintește apoi de o iubire din trecut, o femeie frumoasă și gingașă pe care a pierdut-o. El se gândește la ea și își exprimă regretul că nu a putut să o păstreze, comparându-și viața cu un vis pierdut. Corbul pare să înțeleagă durerea protagonistului și continuă să îi răspundă cu cuvinte pline de înțelepciune, cum ar fi „Lumea-i rea și va fi rea/Niciodată nu-i bine” sau „Visul mortului sălbatec/ E o amintire sec”.

Pe parcursul poeziei, Alecsandri folosește o varietate de imagini poetice puternice pentru a evoca atmosfera înfricoșătoare și misterioasă. El descrie corbul ca fiind „păsări înfricoșătoare”, care își fac cuibul în temnițe și cimitire și care sunt considerate adesea un semn al morții.

În final, protagonistul îi cere corbului să-i spună dacă el va fi reunit cu iubita sa în viața de apoi. Corbul îi răspunde cu același cuvânt obsedant „nevermore”, sugerând că speranța de a-și întâlni din nou iubita este imposibilă.

În concluzie, poezia „Corbul” este o creație poetică profundă și emoționantă, care explorează tema regretele din trecut și a mortalității. Alecsandri reușește să transmită emoția și suferința protagonistului într-un mod convingător și captivant, folosind imagini poetice puternice și o limbă poetică bogată și expresivă.