Un fapt interesant despre poezia „Ciuma” de Vasile Alecsandri este că a fost scrisă în timpul unei epidemii de holeră care a lovit Moldova în anul 1848. Acest eveniment a avut un impact puternic asupra scriitorului și a inspirat multe dintre poeziile sale, inclusiv „Ciuma”.
De asemenea, poezia a fost interpretată de-a lungul timpului ca o alegorie a corupției și a injustiției din societate, precum și ca un apel la solidaritate și empatie față de cei aflați în suferință.
Frunză verde salbă moale,
Adus-a un nor în poale
Boala cea mai rea din boale!
Noru-n ţară s-a lăsat,
Peste oameni a plouat,
N-a plouat ploaie curată,
Dar cu ciumă-amestecată!
Unde-ajunge picătura,
Se închid ochii şi gura,
Ochii să nu mai privească,
Gura să nu mai grăiască!
Plină-i ţara, mult e plină
De scaieţi de mărăcină;
Unde-s tufe prin potici
Sunt morminte de voinici,
Unde-s tufele mai dese,
Morminte de jupânese,
Unde-s tufele mai rari,
Morminte de fete mari,
Unde-s tufele mai vii,
Tot morminte de copii.
Frunză verde porumbică
Stă voinicul la potică.
Ciuma rea îi iese-n cale,
Voinicul zice cu jale:
„Na-ţi calul cu armele
Şi-mi lasă tu zilele.”
Ea-i răspunde: „Dragul meu!
Cal şi arme nu voi eu,
Dar pe tine chiar te vreau”.
Frunză verde garofiţă,
Trece-n câmp o copiliţă
Cum e crinul înflorit,
Cum e bună de iubit.
Baba Ciuma cea păgână
Mi-o apucă strâns de mână.
Copiliţa-i zice: „Ciumă!
Nu-mi fii ciumă şi-mi fii mumă!
Na-ţi salba cu florile
Şi-mi lasă tu zilele.”
Ea-i răspunde: „Drăguliţă!
Am o neagră sălbuliţă
De cercat la gâtul tău,
Care nu te-a prinde rău.”
Frunză verde toporaş,
Iat-un dulce copilaş
Care alungă-un fluturaş.
Unu-aleargă, unul zboară:
Ciuma-i prinde şi-i omoară!
Frunză verde poamă acră,
Iată-o babă, iată-o soacră
Cum o vede Ciuma-ndată
Dă la fugă spăimântată,
Culegând în calea ei
Pruncuşorii mititei,
Nevăstuice tinerele,
Copiliţe gingăşele,
Fecioraşi cu mintea crudă
Şi bărbaţi voinici la trudă.
Ducă-s-ar în pribegie!
Ducă-s-ar în cea pustie,
Îndărăt să nu mai vie!
Rezumat extins la poezia Ciuma de Vasile Alecsandri
„Ciuma” este o poezie a lui Vasile Alecsandri, scrisă în perioada modernizării societății românești, în care boala a fost o problemă majoră. Poemul este o metaforă pentru suferința și necazul care afectează oamenii, dar și pentru slăbiciunea umană în fața nenorocirilor.
În poezie, autorul descrie un sat întreg lovit de ciumă, unde oamenii suferă și mor în tăcere. Imaginile sunt puternice și tulburătoare, iar limbajul poetic este simplu și direct. Alecsandri folosește motivele naturii și ale religiei pentru a sublinia durerea și deznădejdea oamenilor, dar și speranța într-o lume mai bună.
De asemenea, poezia „Ciuma” este o critică la adresa sistemului medical și a autorităților, care nu reușesc să gestioneze boala și să ajute oamenii aflați în suferință. În acest sens, poezia are o dimensiune socială și politică, criticând ineficiența și corupția din societate.
Interpretările poeziei „Ciuma” sunt diverse, de la metafora pentru corupția din societate, până la tema universală a suferinței umane și a fragilității vieții. Aceasta rămâne o operă importantă a literaturii române, prin forța și impactul emoțional pe care îl transmite.”
Informații adiționale despre Vasile Alecsandri
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Vasile Alecsandri pe povesti-online.com. Citeste mai mult despre Vasile Alecsandri pe Wikipedia.
Vasile Alecsandri – poet, prozator și dramaturg ce provine dintr-o familie boierească. Grațios și echilibrat, discret, atent la armonia ansamblului și fin cizelator de imagini surprinse fugitiv în evanescența anotimpurilor (Iarna, Sania, Malul Siretului), sensibil la farmecul naturii adevarate, dar și la sugestiile rafinate ale unui obiect de artă.
Ce influenta a avut poezia Ciuma de Vasile Alecsandri
Poezia „Ciuma” de Vasile Alecsandri a avut o influență semnificativă în literatura română și în conștiința colectivă în următoarele moduri:
- Sensibilizarea la tragedia ciumei: Poezia descrie impactul devastator al ciumei într-o comunitate, evidențiind suferința și pierderea provocate de această boală. Acest aspect a sensibilizat cititorii la tragedia și suferința umană în fața unei astfel de epidemii.
- Expresia artistică a suferinței: Alecsandri a folosit poezia pentru a exprima suferința și disperarea oamenilor afectați de ciumă. Acest lucru a ilustrat puterea și capacitatea poeziei de a reflecta și a transmite emoții puternice.
- Promovarea compasiunii și solidarității: Poezia a subliniat importanța compasiunii și solidarității în fața suferinței umane și a încurajat cititorii să fie mai sensibili și mai implicați în ajutorarea celor aflați în nevoie.
- Contribuția la literatura romantică: Alecsandri a fost unul dintre reprezentanții romantismului în literatura română și poezia „Ciuma” reflectă elementele romantice ale expresiei artistice și ale interesului pentru aspectele emoționale ale umanității.
- Moștenirea culturală: Poezia „Ciuma” face parte din moștenirea culturală a României și continuă să fie studiată și să inspire în prezent, evidențiind puterea poeziei de a transmite povești și lecții din trecut.
În concluzie, poezia „Ciuma” de Vasile Alecsandri a avut o influență semnificativă în literatura română și în promovarea empatiei și a sensibilității față de suferința umană. Ea rămâne o parte importantă a moștenirii literare și culturale a României.
