Grigore Vieru poezii despre copilarie

Un fapt interesant despre poezia „Sălbatecul” este legat de interpretarea sa într-un context politic. În perioada comunistă din Republica Moldova, autoritățile sovietice au încercat să controleze literatura și arta, promovând valorile socialiste și ideologia oficială a regimului. În acest context, poezia „Sălbatecul” a fost interpretată de unii critici literari ca o critică la adresa societății comuniste, care încerca să controleze viața și gândirea oamenilor.

Un alt fapt interesant despre poezia „Sălbatecul” este că a inspirat numeroase creații artistice, precum piese de teatru, filme și cântece. Printre acestea se numără piesa de teatru „Sălbatecii”, scrisă de Constantin Aramă, filmul „Câinele japonez”, regizat de Tudor Mușatescu, sau melodia „Sălbatic” a trupei moldovenești Zdob și Zdub. Aceste creații își găsesc inspirația în temele prezente în poezia „Sălbatecul”, precum libertatea, dorul de natură și conexiunea cu animalele sălbatice.

În plus, poezia „Sălbatecul” a fost tradusă în numeroase limbi străine, cum ar fi engleza, franceza, germana și rusă, fiind astfel cunoscută și apreciată în afara spațiului cultural românesc.


Şi el din mamă s-a născut
Ciudat
A plâns şi el la început
Ciudat
Cânta şi dânsul uneori
Ciudat
Sorbea mireasma şi de flori
Ciudat
Ciudat şi el îşi amintea
Ciudat
De-un feciorelnic trup de nea
Ciudat
Privea şi cerul înstelat
Ciudat
Ciudat că nu m-a devorat
Ciudat.

Rezumat extins la poezia Sălbatecul de Grigore Vieru

„Sălbatecul” este o poezie scrisă de Grigore Vieru, care descrie cuvintele unui bătrân dintr-un sat moldovenesc care își amintește cu nostalgie de tinerețea sa petrecută în sălbăticie, în contact cu natura și animalele sălbatice.

Bătrânul își amintește cu drag de perioada în care a trăit în pădure și în munte, departe de lumea civilizată, împreună cu animalele sălbatice pe care le-a îmblânzit și le-a iubit. El își reamintește cuvintele pe care le spunea în acele momente: „Sălbatecul este mai bun decât omul, căci el trăiește și moare ca sălbaticul. Omul, în schimb, trebuie să trăiască și să moară ca omul, cu toate neajunsurile și problemele care vin odată cu această condiție”.

Poezia transmite un sentiment de nostalgia și dorința de libertate, exprimând ideea că natura sălbatică este mult mai autentică și mai valoroasă decât lumea civilizată. De asemenea, poezia subliniază importanța relațiilor interumane și a conexiunii cu natura, care pot aduce bucurie și împlinire în viață.

Grigore Vieru este cunoscut pentru poeziile sale care exprimă dragostea și respectul pentru natură și pentru valorile autentice ale vieții. În „Sălbatecul”, el subliniază importanța conexiunii cu natura și cu animalele sălbatice, care pot aduce liniște și pace sufletească.

Poezia „Sălbatecul” este considerată una dintre cele mai cunoscute și apreciate poezii ale lui Grigore Vieru, fiind inclusă în multe antologii de literatură română și fiind recunoscută ca o operă de valoare în literatura națională.


Informatii aditionale despre Grigore Vieru

Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Grigore Vieru pe povesti-online.com. Citeste mai mult despre Grigore Vieru pe Wikipedia.

Grigore Vieru a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Printre cele mai populare poezii: Nu am, moarte, cu tine nimic, Scrisoare din Basarabia, Mama, Cămășile, Mulțumim pentru pace, Tu iarbă, tot ai mamă?, Făptura mamei, Eminescu, Buzele mamei, Vreme de război.