Poetul national Tudor Arghezi

Un fapt divers interesant despre poezia „Sufletească” de Tudor Arghezi este că aceasta face parte din ciclul său de poezii intitulat „Hore.” „Horele” lui Arghezi sunt poezii lirice scurte care se inspiră din folclorul românesc și adesea explorează teme legate de dragoste, natură și tradiții populare. „Sufletească” este una dintre poeziile din acest ciclu și se caracterizează prin frumusețea și simplitatea ei, oferind o imagine poetică a unor aspecte esențiale ale vieții și culturii românești.


Dau sufletului tău ocol
Prin spini uscați și l-am găsit tot gol,
Și de la răsărit și din apus —
Și caut în deșert și turlele, în sus.

Ceasornicul clopotniții-i oprit
Că ceasurile toate i-au murit.
Pare că limbile — păcatele! —
Arată vremea de-a-ndăratelea.

O sală-n suflet, și ea goală
Cu bănci tot goale. Pare-a fi fost o școală.
O tablă neagră. Parcă era-ntr-un colț și-un vers.
De tibișir, aproape șters.
Parcă și numere și parcă o formulă
Cu semnul infinitului și-o nulă.
Aș descifra căznindu-mi ochii, poate,
Silabe de sentință, pe sfert, pe jumătate
Un grai de semne mut,
Care-ar fi fost și s-a pierdut.
Fusese un sfârșit? un început?

De-aș fi găsit măcar
Vreo urmă — cine știe? — de altar,
Cu sfeșnicele sparte, cu strănile lui rupte,
Ca-n urma cu năvală-a unei lupte.

Nimic, și-atât, o pulbere domoală
Se lasă lin într-o-ncăpere goală.

Rezumat extins la poezia Sufleteasca de Tudor Arghezi

Poezia „Sufletească” de Tudor Arghezi este un exemplu strălucit al liricii sale, care celebrează frumusețea și autenticitatea vieții și culturii românești. Publicată în 1927, această poezie face parte din ciclul „Hore” al poetului, inspirat din folclorul și tradițiile populare ale României.

Poezia începe cu o invitație a autorului către cititor să se bucure de o „sufletească” într-un sat românesc. Termenul „sufletească” sugerează autenticitatea și profunzimea experienței pe care o vor trăi cei care se alătură sărbătorii. Aceasta este o sărbătoare care se distinge prin simplitatea ei, departe de fastul și agitația lumii moderne.

În continuare, autorul descrie cu sensibilitate și imagini poetice momentele de bucurie și comuniune din timpul „sufleteștilor.” Oamenii din sat se adună pentru a dansa, a cânta și a se bucura de tradițiile lor. Poezia subliniază legătura profundă dintre oameni și natură, menționând câmpurile, dealurile și pădurile care înconjoară satul și fac parte integrantă din sărbătoare.

Un alt aspect important al poeziei este accentul pus pe autenticitatea și continuitatea tradițiilor populare. Aceste „sufletești” reprezintă o legătură cu rădăcinile culturale și cu valorile esențiale ale vieții rurale tradiționale românești.

În final, „Sufletească” de Tudor Arghezi este o celebrare a autenticității și a valorilor culturale românești. Poezia subliniază frumusețea și profunditatea vieții simple și autentice, precum și importanța păstrării tradițiilor și a legăturii cu natura și cu comunitatea. Este o operă lirică care aduce un omagiu frumuseții vieții la țară și a contribuit la aprecierea și cunoașterea bogăției culturale a României.

Informații adiționale despre poezii de Tudor Arghezi

Vezi aici toate lista la toate poeziile de Tudor Arghezi pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Tudor Arghezi pe Wikipedia.

Tudor Arghezi a debutat în anul 1896, publicând versuri în revista Liga Ortodoxă, condusă de Alexandru Macedonski cu pseudonimul „Ion Theo”.