Un fapt divers interesant despre poezia „Doi frumoși” de Tudor Arghezi este că aceasta a fost scrisă într-un stil ironic și satiric. Arghezi a fost cunoscut pentru abordarea sa diversificată în literatură, și în această poezie, el folosește umorul și satira pentru a critica superficialitatea și ipocrizia societății. „Doi frumoși” prezintă doi tineri care se preocupă excesiv de imaginea lor externă și de vanitate, iar autorul le arată caracterul superficial și lipsa de profunzime a acestor personaje. Prin intermediul satirei, Arghezi subliniază adesea aspectele negative ale societății și ale comportamentului uman, iar „Doi frumoși” nu face excepție în această privință.
Pe-o foaie de izmă-ngustă
Se oprește o lăcustă.
Ce frumoasă-i, fa, Marie !
N-are nici ea pălărie
Și, strînsă-n fotele ei,
Fără tocuri și cercei
Cu bondiţa-n subsuori
Și cu talpa goală-n flori
N-a fost, cînd era mireasă,
Nici Crăiasa mai frumoasă.
Însă e și-un brotăcel
Și nu luai seama la el.
Ochii lui în ochii ei
Licăresc și dau scîntei.
Sufletele amîndouă
Tremurînd de-o spaimă nouă,
Și fiecare se strînge
Celălalt c-o să-l mănînce.
Vai de păcatele lor,
Nu a fost nici-un omor,
Au sărit care-ntr-o parte
Și s-au dus în cîrji departe.
Adevărul se cunoaște :
Dînsa nu mănîncă broaște.
Ar putea măcar să guste
Dînsul, gingașul, lăcuste?
Rezumat extins la poezia Doi frumoși de Tudor Arghezi
Poezia „Doi frumoși” de Tudor Arghezi este o satiră socială care aduce în prim-plan superficialitatea și vanitatea unor personaje. Arghezi folosește umorul și ironia pentru a critica trăsăturile negative ale acestor doi tineri care se preocupă excesiv de aspectul lor exterior și de vanitate.
Poezia începe prin a prezenta imaginea a doi tineri care sunt descriși ca fiind „frumoși,” dar interesul lor principal pare să fie preocuparea constantă pentru propria imagine și pentru modul în care sunt percepuți de cei din jur. Ei petrec mult timp admirându-se în oglindă și făcându-și complimente reciproc, ignorând în totalitate ceea ce se întâmplă în jurul lor.
Autorul folosește metafore și imagini pentru a sublinia preocuparea lor excesivă pentru aspectul fizic. El vorbește despre cum ei își oglindesc fețele în ochii celuilalt și cum se străduiesc să arate mereu perfect. Cu toate acestea, această preocupare pentru frumusețe și imagine vine în detrimentul lor, deoarece îi face să fie superficiali și lipsiți de profunzime.
În final, autorul sugerează că acești doi tineri, deși pot fi considerați frumoși din punct de vedere fizic, au un caracter gol și lipsit de substanță. Ei sunt preocupați de aparențe și ignoră valorile și calitățile interioare. Poezia reprezintă astfel o critică a vanității și a superficialității în societate, și subliniază importanța de a avea valori și calități morale autentice.
În concluzie, poezia „Doi frumoși” de Tudor Arghezi este o satiră socială care critica preocuparea excesivă pentru imaginea exterioară și vanitatea în detrimentul valorilor și calităților interioare. Ea folosește umorul și ironia pentru a sublinia caracterul superficial al personajelor și pentru a aduce în atenție o problemă socială relevantă. Este un poem care invită la reflecție asupra a ceea ce este cu adevărat important în viață și asupra pericolelor superficialității excesive.
Informații adiționale despre poezii de Tudor Arghezi
Vezi aici toate lista la toate poeziile de Tudor Arghezi pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Tudor Arghezi pe Wikipedia.
Tudor Arghezi a debutat în anul 1896, publicând versuri în revista Liga Ortodoxă, condusă de Alexandru Macedonski cu pseudonimul „Ion Theo”.
