Un fapt interesant despre poezia „Văzduhul semințe mișca” de Lucian Blaga este că aceasta face parte din volumul său de versuri intitulat „La cumpăna apelor,” publicat în 1920. Acest volum a reprezentat o continuare a debutului său literar cu „Poemele luminii” și a contribuit la afirmarea sa ca un important poet român al secolului XX. Poezia „Văzduhul semințe mișca” este remarcabilă pentru modul în care explorează relația dintre om și natură, folosind imagini și simboluri pentru a transmite mesaje profunde despre viață și existență. Ea reprezintă o parte semnificativă a operei literare a lui Lucian Blaga și a avut un impact semnificativ în literatura română.
În ceasul acela pe-a muntelui coamă –
unde-adăstarăm sub brazi,
nimiciţi de arzândul albastru
din clara preziua de toamnă –
Tu adormiseşi pătrunsă de soare
mie alături, în şură de cetini.
În şuier venind din adâncuri
arar ca un val de răcoare.
În valea lăsată în urmă se stinse,
de mult şi ultimul zvon.
O frunză de fag ca o flacără-n păr ţi se-oprise.
Rotind, în descândere, frunza visă
ca-n an mai putea înc-o dată
podoabă să fie de foc altui pom.
Pe munte, pe coamă, se stinse
de mult şi ultimul zvon.
Diafane, seminţe întrăripate,
pe invizibile fire,
zburau peste noi – din veac în altul purtate.
Aşa ne încearcă îndemn câteodată
spre crudă, spre sacra uimire.
Mai are încă – mai are substanţă natură.
şi-n asta nespusă risipă
a-nchipuirii dintre o clipă şi altă clipă,
totul nu poate să fie amăgire.
Văzduhul seminţe mişca
spre ţinte doar undeva-n mituri
întrezărite.
Şi-n timp ce tu surâdeai, ca-n rituri
ţi-am pus un sărut în mijlocul palmei –
niciodată tu nu vei afla! –
ţi-am pus un sărut în calda paloare din palmă
pe linia vieţii, ce se-alegea.
Rezumat extins la poezia Văzduhul seminţe misca de Lucian Blaga
Poezia „Văzduhul semințe mișca” de Lucian Blaga este o lucrare poetică care explorează relația dintre om și natură, precum și natura trecerii timpului și a schimbării. Aceasta utilizează imagini și simboluri pentru a ilustra înțelesurile profunde ale vieții umane și ale conexiunii noastre cu lumea naturală.
Poezia începe prin a prezenta o imagine a unui văzduh în mișcare, sugerând o forță a naturii în acțiune. Autorul descrie această forță ca pe ceva care „înflorește în răsărit” și care „strălucește cu taina din toamnă.” Aceste imagini sugerează o legătură puternică între natură și trecerea timpului.
Blaga folosește simboluri precum „fetița cu strai de ceară” pentru a sublinia fragilitatea vieții și efemeritatea momentelor de bucurie și inocență. El sugerează că aceste momente sunt asemănătoare cu petalele de floare, care cad și se întorc în pământ.
În final, poetul ne amintește că viața este o călătorie cu trecerea inevitabilă a timpului. Cu toate acestea, el subliniază importanța de a trăi fiecare moment în mod autentic și de a aprecia frumusețea și semnificația acestuia.
Poezia „Văzduhul semințe mișca” este o meditație profundă asupra naturii umane și a relației noastre cu lumea naturală. Ea ne invită să reflectăm asupra efemerității vieții și să trăim cu recunoștință și înțelepciune în fiecare moment. Este o lucrare poetică care ne provoacă să contemplăm profunzimea existenței și trecerea timpului într-un mod sensibil și profund.
Informații adiționale despre poeziile de Lucian Blaga
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Lucian Blaga pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Lucian Blaga pe Wikipedia.
A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe țărm (1910), și în ziarul Românul (sub semnătura Ion Albu), cu studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson (1914). După moartea tatălui, familia se mută la Sebeș în 1909.
