Un fapt divers interesant despre poezia „Îngerul lumii” de Lucian Blaga este că aceasta face parte din volumul său de poezii intitulat „Lauda omului” publicat în 1934. Acest volum reprezintă o explorare profundă a temelor umaniste și filozofice, iar poezia „Îngerul lumii” se remarcă prin tonul său contemplativ și prin abordarea subiectului divinității și a relației dintre om și Dumnezeu. Lucian Blaga a fost un poet și filozof remarcabil al secolului XX, iar poezia „Îngerul lumii” este un exemplu semnificativ al operei sale care reflectă preocupările sale filozofice și spirituale.
ÎNGERUL LUMII
Îngerul, paznicul, cînd va pleca
din lumea aceasta a mea,
îngerul ce va lua ?
Va să ridice cetatea
la cer, sau albă etatea
mea, încă vie ziua și noaptea ?
Alege-va-n ceasul din urmă
să-nalțe cu el numai urne
și sorți, cari în humă se curmă ?
Voi-va să mute-n povestea
de sus – materia toată și vestea ?
Nimic, vai, din toate acestea.
Din luna Aprilie lua-va
doar curcubeul – în slava,
unde de toate uita-va.
Rezumat extins la poezia Îngerul lumii de Lucian Blaga
Poezia „Îngerul lumii” de Lucian Blaga este un text liric profund care explorează tema relației dintre om și divinitate, precum și aspirația umană către transcendență. Iată un rezumat extins al acestei poezii:
Poezia începe prin a prezenta imaginea unui înger care pare să fie rătăcit pe pământ. Acest înger este perceput ca o prezență divină, purtătoare de lumină și de înțelepciune, care a coborât în lumea oamenilor.
Autorul sugerează că îngerul aduce cu el un mesaj divin și că el vine pentru a le oferi oamenilor ocazia de a se conecta cu transcendența și cu sursa supremă a înțelepciunii și a luminii.
Poezia explorează temele întrebărilor filozofice și ale căutării sensului în viață. Autorul pune întrebări profunde despre existență, timp și destin, sugerând că răspunsurile pot fi găsite în prezența divină a îngerului.
Îngerul este descris ca o ființă strălucitoare, care poartă cu el tainele universului. El invită oamenii să-l urmeze și să se conecteze cu sursa supremă a cunoașterii și a înțelegerii.
Poezia subliniază importanța căutării spirituale și a conectării cu divinitatea în călătoria umană către transcendență. Autorul exprimă dorința de a atinge cunoașterea supremă și de a se înălța spre lumină.
În final, poezia sugerează că îngerul este o prezență divină care oferă oamenilor posibilitatea de a se conecta cu înțelepciunea și lumină dincolo de lumea lor cotidiană. El reprezintă aspirația umană către transcendență și căutarea unui sens mai profund al existenței.
În concluzie, poezia „Îngerul lumii” de Lucian Blaga este o meditație profundă asupra relației dintre om și divinitate, precum și asupra căutării sensului și a luminii în viață. Ea sugerează că transcendența poate fi atinsă prin conectarea cu sursa supremă a înțelepciunii și căutarea cunoașterii și a înțelegerii supreme.
Informații adiționale despre poeziile de Lucian Blaga
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Lucian Blaga pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Lucian Blaga pe Wikipedia.
A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe țărm (1910), și în ziarul Românul (sub semnătura Ion Albu), cu studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson (1914). După moartea tatălui, familia se mută la Sebeș în 1909.
