Un fapt interesant despre poezia „Ecce tempus” de Lucian Blaga este că aceasta face parte din volumul său de poezii „Lauda somnului,” publicat în 1939. Acest volum este considerat una dintre cele mai importante creații ale lui Blaga și reflectă evoluția sa ca poet și filozof.
„Ecce tempus” este una dintre poeziile din acest volum care explorează teme filozofice și existențiale profunde. Titlul latin al poeziei se traduce ca „Iată vremea” sau „Iată timpul,” și acesta reprezintă un indiciu că poezia se concentrează pe trecerea timpului și pe schimbarea inevitabilă a existenței umane.
Numai in arbori inelele anilor
mereu se largesc.
In trupul meu timpul sporeste subtire
de la o zi mai firav – la alta, subt crugul ceresc.
Tinere sunt inca, tinere toate popoarele –
Eu, fiul lor, cit de batrin!
Muntii mai cresc, cu umbrele lor, din adincuri.
Nici frunte, nici inima n-am sa-i ingin.
Fosforul si apa, carbunele, galbenul sulf
de subt scoarta in lamura dau.
Stihiile, ele mai cred in obsteasca porunca.
Eu trepte in sus – nu reiau.
Rezumat extins la poezia Ecce tempus de Lucian Blaga
Poezia „Ecce Tempus” de Lucian Blaga este o meditație profundă asupra trecerii timpului și a ciclurilor naturii, ilustrată prin imagini și simboluri puternice. Aceasta face parte din volumul „Lauda somnului” și reprezintă o operă semnificativă în canonul literaturii române.
În „Ecce Tempus,” Blaga începe prin a descrie o imagine a timpului care trece, așa cum sunt reprezentate în cerurile înstelate și în natura care se transformă. El sugerează că omul este martorul acestor schimbări și că se află în mijlocul lor, dar este, în același timp, în căutarea unui sens mai profund în această existență.
Poezia evocă ideea ciclurilor naturii și a schimbării constante, sugerând că omul face parte dintr-un univers în continuă mișcare. Blaga utilizează simboluri precum stelele, munții și marea pentru a sublinia trecerea timpului și fragilitatea umană în fața acestui proces implacabil.
În final, poetul reflectează asupra eforturilor umane de a înțelege taina vieții și de a descoperi un sens mai profund. „Ecce Tempus” pune accentul pe umanitatea noastră comună în fața misterului existenței și a efemerității noastre în acest univers vast.
Această poezie rămâne una dintre cele mai emblematice opere ale lui Lucian Blaga și continuă să fie studiată și apreciată pentru profunzimea sa filozofică și pentru modalitatea sa poetică evocatoare. Ea invită cititorii să mediteze asupra relației dintre om și univers și să exploreze eternul mister al timpului și al existenței.
Informații adiționale despre poeziile de Lucian Blaga
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Lucian Blaga pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Lucian Blaga pe Wikipedia.
A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe țărm (1910), și în ziarul Românul (sub semnătura Ion Albu), cu studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson (1914). După moartea tatălui, familia se mută la Sebeș în 1909.
