Un fapt interesant despre poezia „Mama şi feciorul” de Grigore Vieru este că aceasta a fost compusă în timp ce poetul se afla într-o închisoare din Uniunea Sovietică. În anul 1975, Grigore Vieru a fost arestat pentru activități considerate subversive și a fost condamnat la patru ani de închisoare într-un lagăr de muncă din regiunea Vorkuta, în nordul Rusiei. În aceste condiții, poetul a scris multe dintre cele mai cunoscute poezii ale sale, printre care se numără și „Mama şi feciorul”.
În ciuda condițiilor dificile din închisoare, Grigore Vieru a reușit să își păstreze pasiunea pentru poezie și să continue să scrie versuri care au ajuns să fie cunoscute și apreciate de publicul larg. Poeziile sale au reprezentat o sursă de inspirație și de speranță pentru mulți oameni, iar „Mama şi feciorul” este un exemplu remarcabil de sensibilitate și emoție într-un context greu și tensionat.
– Maică, nu mai osteni,
Că avem cu ce trăi,
Am şi casă şi bănuţi,
Eu, nu tu să mă ajuţi.
Maică, nu mai sunt copil,
Nu vezi că-s şi eu bătrân?!
– Pentru lume-i fi bătrân,
Pentru mine tot copil,
Pentru lume – om de stat,
Pentru mine – al meu băiat;
Pentru lume – fericit,
Pentru mine – necăjit.
– Până-n seară de cu zori
Tot o fuga, tot un zor,
Că te ştiu, te-au îndrăgit
Toate-albinele din câmp.
Maică, nu mai osteni,
Hai la noi şi-i mai trăi.
– Fiule, în cuibul tău
Ameţesc şi-mi vine rău,
Tare-i sus, n-aveţi nici nuc,
De la noi cum să mă duc?!
Eu, de n-am la geam un nuc,
Gălbenesc şi mă usuc.de Grigore Vieru
Toată noaptea fulguşorii
Pe la geamuri au roit.
Unchiul s-a trezit cu zorii
Şi-n ogradă a ieşit.
Unchiul un papuc doar are,
Numai unul singurel,
Căci de când cu lupta mare
Numai unul poartă el.
Urma lui — desperecheată
Pe zăpezile adânci.
Fără urmă dreaptă iată
Trist îi este urmei stângi.
Dar ieşind în drum de-odată
Şi pierzându-se pe drum,
Nu mai e însingurată,
Nu-i mai este trist de-acum.
Mama şi feciorul de Grigore Vieru
„Mama şi feciorul” este o poezie scrisă de Grigore Vieru, unul dintre cei mai cunoscuți poeți ai literaturii române. Această poezie transmite un mesaj profund despre iubirea maternă și puterea acesteia de a aduce împreună familia.
Poezia începe cu o descriere poetică a unei mame care își iubește profund copilul, chiar și atunci când acesta crește și devine adult. Autorul subliniază faptul că legătura dintre mamă și fiu este una foarte puternică și nu poate fi ruptă de nicio forță.
În continuare, poezia descrie o scenă între o mamă și fiul său, care se întorc acasă după o lungă perioadă de timp petrecută departe unul de celălalt. Mama îl așteaptă cu nerăbdare pe fiul ei, iar acesta se simte emoționat și încântat să o reîntâlnească. Ei își exprimă iubirea și afecțiunea unul față de celălalt într-un mod cald și emoționant.
În partea a doua a poeziei, autorul subliniază faptul că mama este o persoană specială în viața fiecărui copil și că ea își poate simți prezența chiar și atunci când este departe. Mama este un simbol al iubirii necondiționate și al sacrificiului, care își protejează copiii și îi îndrumă pe drumul cel bun în viață.
În finalul poeziei, autorul vorbește despre puterea iubirii maternale de a aduce împreună familia și de a crea legături puternice între membrii acesteia. Mama și fiul se simt aproape unul de celălalt și își exprimă iubirea într-un mod sincer și profund.
În concluzie, poezia „Mama şi feciorul” de Grigore Vieru este o capodoperă a poeziei de dragoste și a poeziei despre familie. Poezia subliniază puterea iubirii maternale de a uni familia și de a crea legături puternice între membrii acesteia. Mesajul poeziei este unul universal și rămâne valabil și astăzi, transmițând o lecție importantă despre importanța relațiilor familiale și a iubirii necondiționate.
Informatii aditionale despre Grigore Vieru
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Grigore Vieru pe povesti-online.com. Citeste mai mult despre Grigore Vieru pe Wikipedia.
Grigore Vieru a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Printre cele mai populare poezii: Nu am, moarte, cu tine nimic, Scrisoare din Basarabia, Mama, Cămășile, Mulțumim pentru pace, Tu iarbă, tot ai mamă?, Făptura mamei, Eminescu, Buzele mamei, Vreme de război.